Cum ar fi ca azi doar să zâmbesc amar, fără să mă mai gândesc deloc la tine…
Cum ar fi să vorbesc fără să mai fac nicio aluzie la tine…
Cum ar fi să te văd fără să te mai privesc…

Cum ar fi să mă imaginez fără tine? Simplu: ca atunci când îmi imaginez cerul înstelat, într-o zi însorită. Aş şti pe dinafară locul fiecărei steluţe; doar e cerul meu şi l-am mângâiat de atâtea ori cu genele.

Dacă eu aş dispărea, cum ar fi?

Anunțuri