…e musai să guşti o glumă proastă, un banc expirat, o farsă searbădă sau orice alt lucru complet neamuzant. Nu că s-au terminat toate bancurile bune ci că trebuie să te pretezi unei astfel de sărbători naţionale. Recunosc şi că este posibil să fiu una dintre cele mai carcotaşe, anti-sociale persoane sau, mai pe scurt: anti-orice-fel-de-chestie-comunistă-colectivă-şi-forţată-care mi-a-privat-copilăria-de-fiecare-„lasă-mă-n-pace”, căreia curând nu o să ii mai placă nici Paştele (apropo, iar vine Paştele? :O) dar totuşi… ce farsă poate întrece Ziua Păcălelilor? Poate doar una macabră.

Aşadar, dacă prind pe careva că-mi vine cu păcaleala, o să îi servesc elegant gluma aia cu albina; sau cu guma, sau cu zgura. Asta dacă nu face o glumă mai proastă decat a mea sau dacă el însuşi nu este fericitul posedat al unei glume proaste. 😉

Anunțuri