Dupa ce m-a batut vantul azi de mi-a zdrentuit  si suba, nu doar inima, pe la Vatra Luminoasa am reusit sa dau si de statia de autobuz, pe care cu multa dibacie o ratasem la Muncii. Am scanat repede zona din departare si m-am bucurat cand am vazut gheretele gri, mazgalite si pline de afise cojite, unde se vand de obicei biletele. Dar ma inselasem: erau doar chioscuri de ziare, florarii si unele cu poduse gen snacksuri, care aveau lipite pe geam, drept ‘marfa expusa’, niste ambalaje,  atat de decolorate, ca iti creea senzatia televizoarelor din anii ’60.

Cu ochii injectati si lipsiti de vreo cateva gene bune, am reusit sa localizez adevarata ghereta care vindea bilete: exact in cealalta parte a intersectiei. M-am urnit intr-acolo, gandind ca tot e mai bine decat sa astept masina stand pe loc. In locsorul ala de 1/1 mp – o tanti atat de colorat vopsita peste tot, ca parea desprinsa si ea din vreun album cu pauni… Desi ii dadusem bani ficsi, tot ma intreaba ce doresc: nu pot sa spun care a fost primul lucru care mi-a venit atunci in minte 😛 , dar pot sa il spun pe al doilea: un bilet.

-Cu doua calatorii?

-Da, cu doua… nu costa douash-sase de mii?  Si apoi, am inteles ca nu se mai fabrica cele cu o singura calatorie.

Femeia s-a uitat urat la mine, a bodoganit probabil o injuratura si mi-a aratat teancul de bilete cu o singura calatorie. Constatand ca deja trecusera vreo 3 masini intre timp, m-am intors in statie, bucuroasa ca respectiva masina vine asa des. Iar m-am inselat: pentru ca trecusera inainte trei masini una dupa alta, pe a patra am asteptat-o vreo 25 de minute. 😐 Suficient timp sa ma intreb oare de ce nu se poate plati contravaloarea calatoriei cu zambile, cu garoafe, sau cu seminte, ori chipsuri sau chiar pufuleti. Clar ar fi muuuult mai la indemana si mai cinstit: unii coboara la prima, altii la capat dar cu totii platim acelasi pret.

La intoarcere, m-am oprit iar in dreptul aparatului de taxat intai, in timp ce speram sa nu imi ia nimeni locul single de langa geam (pe care zau ca l-as fi cedat unei batrane exagerat de …batrana(!), unui domn ‘operat’, unei doamne supraponderale, dupa caz :P). Pret de vreo cinci minute m-am tot scotocit in buzunare, mizand cand pe unul, cand pe altul, ca imi purta biletul cu inca o calatorie valida. In sfarsit am descoperit: pierdusem biletul…

Anunțuri