Mereu am considerat ca trebuie sa ne bucuram de micile bucurii ale vietii. De toate. Eu de exemplu astazi, m-am bucurat de somn, trezindu-ma la ora 12. De fapt, m-a trezit telefonul unei prietene:
„Nu mi-o dai si mie pe Lara in dupa-amiza asta sa iesim prin Cismigiu?” „Mmmm, ba da…..”
„Nu vii si tu cu noi?” „Mmmmm, nu cred…” na’ dormeam 😛
Asa m-am trezit cu o jumatate de zi libera. Singura ramanand, am zis sa ies …la cumparaturi. Fiind duminica dupa-masa nu prea aveam multe optiuni decat hipermarketul. Voi mereu faceti misto’ de noi ca va terorizam cu taratul prin magazine, ca iesiti alti oameni de acolo, ca va ia lesinul ca pe niste gravide iar noi mereu spunem ca exagerti. Dar azi, recunosc: m-am plimbat vreo doua ore intorcand fiecare produs din magazin, fara ca, in realitate sa vreau sa cumpar ceva, ma uitam ce au ceilalti in cos, ma bagam in seama cu personalul…… Mi-am luat niste bomboane, pana la urma.

Am sunat niste prieteni mai de ocazie, pe care stiam ca ma pot baza in caz de urgenta: „Ajungeti in 20 de minute la terasa aia misto acoperita cu bolta din verdeata?” „Normal!”
M-am bucurat de o bere neagra si tare, de un fum de tigara pe care eu, nefumatoare, l-am resimtit ca un pusti de clasa a sasea ascuns dupa garaj „sa se initieze”.
Sunt mama si sunt stresata: o sunam mereu pe prietena mea sa ma asigur ca pe ele nu le ploua. Dar nu am regretat amarnic ca in loc sa merg in parc, am iesit in oras…
Sunt timida; dar am hotarat sa spun tot ce am pe suflet. Oricui si orice. Doar o viata am si data viitoare… cine stie: poate o sa fiu melc, sau buburuza, sau delfin. Si am vazut pe national geographic ca omul este cea mai interesanta specie.
In final a venit ploaia. Nu ca ar fi prima: m-a plouat anul asta de m-a zapacit. Toti au fugit ca furnicile sub acopersis. Dupa ce s-a oprit ploaia am plecat, uzi fleasca.
Afara insa, ma astepta un curcubeu imens.

Jun 28 2009

Anunțuri