In seara asta, la Piata Muncii nu mergeau semafoarele. Oricum Muncii pentru mine e un vis urat in care masini, camioane, macarale, tramvaie, guri de metrou si pietoni tasnesc de peste tot si se indreapta incotro ma astept mai putin, asa ca daca as fi stiut ca nu merg semafoarele, ieseam pe la Iancului sa traversez

Insa de data asta era ceva ciudat, ceva altfel. Nu se auzea niciun claxon, nicio injuratura, niciun ambuteiaj, niciun nor de carburant ars plutind printre noi… doar masini mergand incetisor, usor distantate, dand prioritate cu larghete…si de fiecare parte a trotuarelor cate o ceata mica de batrani, uitandu-se usor speriati si parca zicand „acum, acum imi iau inima in dinti si imi arat vadit intentia de a traversa…”
Ma alatur cetei care se indrepta in aceeasi directie ca si mine, pun piciorul pe carosabil, aud in spatele meu o batranica zicandu-mi „hai mama, sa trecem, ca nu merg semafoarele si tre’ sa ne lase pe noi…” si ma intreb: „O fi de la caldura?”

Jul 25, 2009

Anunțuri